Mr. Vertigo

                  -Paul Auster

   Am citit cu cateva saptamani in urma pe rasuflate, cartea asta despre care am citit mai intai pe internet. Desi nu obisnuiesc sa citesc SF'uri de genul, pe aceasta am gustat'o din plin.

   Cartea este scrisa la persoana I si este o mica biografie a unui om care reusise sa zboare, sau sa leviteze mai degraba. Exact cum ati auzit. Daca la prima vedere pare ceva desprins din filme si nu ai putea acorda credibilitate unei astfel de carti, aceasta te vrajeste inca de la inceput si momentul in care personajul principal reuseste sa se desprinda de sol nu mai pare de domeniul fantasticului, datorita drumului anevoios parcurs de acesta pentru a reusi incredibilul. Povestea incepe cu reintoarcerea in vremurile copilariei ale eroului cand acesta il cunoaste pe cel care avea sa ii devina mentor, tata, prieten. Tanarul personaj care traia cu matusa si unchiul sau a acceptat de indata sa plece cand necunoscutul, la acea vreme, i'a promis ca il va face o mare vedeta si ca il va invata sa zboare. Dupa ce a fost dus in casa maestrului Yehudi, caci acesta era numele necunoscutului, eroul a incercat de mai multe ori sa fuga de acolo, dar dupa ce a fost rapus de boala si a fost la un pas de moarte, dandu'si seama cat tin cei din jur la el, a renuntat la gandul de a pleca. La scurt dupa ce s'a vindecat, procesul de invatare a inceput. A fost supus la cele mai neinchipuite torturi, a parcurs acel drum de initiere, pe care trebuia sa'l strabata pentru a se maturiza. Reuseste in cele din urma sa se desprinda de sol, dar aventura doar acum incepe. Pentru a afla ce s'a intamplat mai departe cu eroul nostru va invit sa cititi cartea si, ca de obicei, o sa postez cateva citate care mi'au placut mai mult.

  " Daca privesti chipul cuiva indeajuns de mult, in cele din urma o sa simti ca te privesti pe tine insuti."

  " Impreuna razbim, impreuna picam. Tu pentru mine si eu pentru tine si unde o sa ne oprim nu stie nimeni."

  " La vremuri de restriste, aduceti'va aminte pe cine va bazati. Oricat de negre ne'ar fi necazurile, o sa gasesc intotdeauna o cale sa iesim la liman."

  " Asa se'ntampla cu dorinta. Cata vreme iti lipseste ceva, tanjesti fara incetare. Numai sa am lucrul ala iti spui si toate problemele mele ar fi rezolvate. Dar, o data ce'l obtii, o data ce obiectul nazuintei iti pica in mana, incepe sa'si piarda farmecul."

  " Traim intr'o lume noua. Nimeni nu mai poa' sa aiba trupul altuia in proprietate. O femeie nu'i o chiverniseala sa fie cumparata si vanduta de barbati. Ele iubesc si urasc, zgarie si dezmiarda, vor si nu ne vor si pe masura ce trece vremea se baga mai adanc sub pielea celuilalt. E un adevarat spectacol, circ si opereta'ntr'una singura, si zau c'asa o sa fie pana'n ziua'n care or muri."

  " Oamenii mari au sentimente mari si adanci. Simt mai mult decat ceilalti oameni - bucurii mai mari, suparari mai mari, tristeti mai mari."

  " Vreme de cinci saptamani jumate am jelit pierderea a tot ce'mi era drag si bun si vin acum in fata lumii sa depun marturie ca nimic nu se compara cu dulceata clipei in care primesti inapoi ce ti s'a luat."